Tehnici de comunicare asertivă

Lectură: 4 minute
Tehnici de comunicare asertivă

Orice tehnici de comunicare asertivă îți pot consolida relațiile prin reducerea stresului cauzat de conflict, oferindu-ți sprijin social atunci când te confrunți cu momente dificile. Un „nu” politicos, dar asertiv, la solicitările excesive din partea altora îți va permite să eviți supraîncărcarea programului și să promovezi echilibrul în viața ta.

O înțelegere a tehnicilor de comunicare asertivă te poate ajuta, de asemenea, să te descurci mai ușor cu familia, prietenii și colegii de muncă dificili, reducând drama și stresul.

În cele din urmă, comunicarea asertivă îți dă putere să trasezi limitele necesare care îți permit să-ți îndeplinești nevoile în relații fără a-i înstrăina pe ceilalți și fără a lăsa resentimentele și furia să se strecoare în comunicare.

Deși mulți oameni echivalează comunicarea asertivă cu conflictul și confruntarea, asertivitatea permite de fapt oamenilor să fie mai apropiați. Însă comunicarea asertivă necesită practică.

Mulți oameni confundă asertivitatea cu agresivitatea, dar asertivitatea este de fapt calea de mijloc echilibrată între agresivitate și pasivitate. Agresivitatea duce la sentimente rănite și la relații fracturate. Pasivitatea duce la stres și resentimente, și, uneori, chiar la atacuri în cele din urmă.

Practică asertivitatea și acest stil de comunicare îți va permite să respecți nevoile și drepturile fiecăruia, inclusiv pe ale tale, și să trasezi limite sănătoase în relații, ajutând în același timp pe ceilalți să se simtă respectați.

Tehnicile de comunicare asertivă descrise aici te vor ajuta să-ți însușești acest stil de comunicare sănătos și să te eliberezi stresul din viața pe măsură ce avansezi în acest proces.

Digitalizarea recrutarii

1. Fii concret în legătură cu ce nu-ți place

Când abordezi comportamentul cuiva, pe care ai dori să îl vezi schimbat, folosește doar descrieri concrete ale celor pe care le-a făcut, în loc să utilizezi etichete negative sau cuvinte care transmit judecăți. De exemplu:

Situație: Prietenul tău, care de obicei întârzie, s-a prezentat cu 20 de minute întârziere la o întâlnire la prânz.

Răspuns nepotrivit (agresiv): „Ești atât de nepoliticos! Întotdeauna întârzii.”

Comunicare asertivă: „Trebuia să ne întâlnim la 11:30, dar acum este 11:50.”

Nu presupune că știi care sunt motivele celeilalte persoane, mai ales dacă te gândești că sunt negative. În această situație descrisă mai sus, nu presupune că prietenul tău a sosit în mod deliberat cu întârziere pentru că nu a vrut să vină sau pentru că își prețuiește timpul mai mult decât al tău. Mai bine invită-l să îți spună ce s-a întâmplat.

2. Nu judeca sau exagera în comunicarea asertivă

Să fii autentic despre ceea ce nu-ți place în comportamentul cuiva, fără a supra-dramatiza sau a judeca, este un început important pe calea spre asertivitate. Același lucru este valabil și pentru descrierea efectelor comportamentului persoanelor cu care interacționezi. Nu exagera, nu eticheta sau judeca. Limitează-te doar la a descrie:

Răspuns nepotrivit: „Acum, prânzul este distrus.”

Comunicare asertivă : „Acum avem mai puțin timp de petrecut împreună la prânz, deoarece mai trebuie să mă întorc și la serviciu până la ora 13:00.”

Limbajul corpului și tonul vocii contează în comunicarea asertivă. Fă ca ale tale să-ți reflecte încrederea în sine: stai drept, menține contactul vizual și relaxează-te. Utilizează un ton ferm, dar plăcut.

3. Folosește persoana întâi singular „eu”

Când începi o propoziție cu „TU”, aceasta devine o judecată sau un atac și îi pune pe oameni în defensivă. Dacă începi cu „EU”, accentul se pune mai mult pe modul în care te simțiți și modul în care ești afectat de comportamentul lui/ei/lor.

De asemenea, arată mai multă cumpătare în reacțiile tale și mai puțină vin. Acest lucru te ajută să diminuezi defensiva celuilalt, să modelezi asumarea responsabilității care să vă îndrepte pe amândoi către o schimbare pozitivă. De exemplu:

Mesajul de tip TU: „Trebuie să oprești asta!”

Mesajul de tip EU: „Mi-ar plăcea dacă ai opri asta.”

Când ești într-o discuție, nu uita să asculți și să pui întrebări. Este important să înțelegi punctul de vedere al celuilalt.

4. Folosește formula simplă a comunicării asertive

Iată o formulă grozavă care pune totul împreună:

„Când tu [comportamentul lui/ei/lor], eu simt [sentimentele tale].”

Când este susținută cu elemente factuale și nu include prejudecăți sau etichete, această formulă magică oferă o modalitate directă și asertivă de a-i informa pe ceilalți cum te afectează comportamentul lor. De exemplu: „Când țipi, mă simt atacat”.

Comunicarea asertivă și stima de sine

5. Numește comportamentul, rezultatele și sentimentele

O variantă mai avansată a acestei formule include și rezultatele comportamentului lor (din nou, exprimate în termeni factuali) și arată astfel:

„Când tu [comportamentul lui/ei/lor], apoi [rezultatele comportamentului lui/ei/lor] și eu simt [cum mă simt].”

De exemplu: „Când ajungi târziu, trebuie să aștept și mă simt frustrat”.

Sau: „Când le spui copiilor că pot face ceva ce l-am interzis deja, mi se reduce din autoritatea de părinte și mă simt subminat”.

Tehnici de comunicare asertivă pe scurt

Încercă să gândești în termeni de câștig pentru toate părțile implicate în comunicare. Vezi dacă poți găsi o modalitate pentru a satisface nevoile tuturor interlocutorilor și ale tale, folosind consecvent comunicarea asertiivă.

În cazul prietenului mereu întârziat este bine să punctezi că ”poate un alt loc de întâlnire l-ar ajuta să ajungă la timp”. Sau poți spune vă vei alege să-ți faci planuri de acest fel în zilele în care vei avea programul mai lejer ș întârzierea prietenului nu va mai fi un factor generator de stres.

Categorie: Comunicare Asertivă

Nu uita să distribui articolul!

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email

Articole Similare: