Subiectul valorilor este aproape omniprezent. Auzim despre valorile „de pe pereți” ale multinaționalelor, citim despre managementul bazat pe valori explorat de anumiți antreprenori, găsim numeroase teste online de descoperire a valorilor personale fundamentale. Suntem preocupați, vrem să ne cunoaștem și să aflăm mai multe despre valorile noastre fundamentale.
1. Ce sunt valorile personale?
Cea mai simplă definiție a valorilor personale este următoarea – valorile sunt criteriile cunoscute sau necunoscute pentru deciziile noastre.
În spatele fiecărui comportament al nostru este o decizie inconștiență sau conștientă, care are un mecanism complex și un sistem de ghidaj dat de setul de valori personale.
Valorile personale sunt, de asemenea, reperele în funcție de care definim cine suntem și ce ne dorim. Sunt fundamentul visurilor și aspirațiilor noastre, al alegerilor pe care le facem în fiecare zi.
a. Valoarea esențială
Numai pentru scopul înțelegerii modului în care funcționează valorile în viață noastră, este util să ni le imaginăm ca pe niște mărgele pe o ață ținută pe verticală.
Prima și cea mai importantă valoare din setul de valori se numește valoare esențială. Există numai 7 astfel de valori esențiale, iar acestea sunt: respectul, integritatea, înțelepciunea, iubirea, bunătatea, armonia, libertatea.
Valoarea esențială nu este, de obicei, relevată de testele online de descoperire a valorilor personale, ci o putem afla în urma parcurgerii unui exercițiu ghidat de coaching. Descoperirea valorii esențiale din structura noastră de valori ne aduce claritate și ne conectează mai bine la misiunea vieții.
b. Valorile fundamentale
După valoarea esențială urmează valorile fundamentale. Acestea sunt cele care, dacă nu pot fi exprimate prin comportamente, generează o dorința profundă de eliminare din viață noastră a contextelor care nu permit comportamentele respective.
Deoarece numărul lor este diferit de la persoană la persoană, în testele de valori personale fundamentale sunt identificate, de obicei, primele 10 dintre acestea.
Un om poate avea un set de 200 și 300 de valori, adică tot atâtea criterii (inconștiente sau conștiente) pentru deciziile și acțiunile sale. O situație de orice tip activează un anumit număr de valori, aflate în anumite poziții în această ierarhie.
c. Alte clasificări ale valorilor
Există numeroase alte tipuri de clasificare a valorilor. După criteriul valabilității lor, al ariei de extindere valorile sunt reale sau absolute, individuale sau generale , obiective sau subiective. După sensul lor valorile pot fi pozitive sau negative.
De exemplu, participarea la un training poate activa valorile 10, 22 și 37 la o anumită persoană și valorile 2, 7, 16 și 22 la altă. Unele dintre valorile aflate în aceste poziții pot fi comune, altele diferite.
Dacă două persoane sau mai mult au activate cel puțin 3 valori comune indiferent de poziția acestora în ierarhia fiecărei persoane, atunci se instalează o percepție de încredere între aceste persoane.
Încrederea instalată în mod constant între acele persoane în 2-3 interacțiuni succesive, permite subconștientului să rețină acest aspect pe care îl va lua că „default” în viitor.
Până când? Până în momentul în care comportamentul uneia dintre aceste persoane va produce o stimulare negativă (să zicem dezamăgire) cu o diferența suficient de mare ca să declanșeze „recalibrarea’.
Conștientizarea valorilor fundamentale este un proces extrem de util, care aduce claritate și permite apoi alinierea acestora cu obiectivele personale active în fiecare etapă a vieții noastre.
Valorile pot fi clasificate și după alte două criterii:
a) Impactul pe care exprimarea lor în comportamente îl are asupra oamenilor și avem:
- Valori de atracție – Valori pe care le vrem mai active în viață noastră pentru că sunt aliniate cu misiunea vieții și obiectivele noastre și ne ajută să le exprimăm în comportamente
- Valori de evitare – Valori pe care ne străduim să le evităm, conform percepției subiective pe care o avem asupra realității
b) Modul în care valorile acționează că factori motivatori asupra nevoilor, aspirațiilor și dorințelor noastre și avem:
- Valori mijloc – Valori care se pot negocia
- Valori scop – Valori care sunt non-negociabile
De exemplu, valorile economice, politice se negociază, iar valorile morale, estetice și religioase de cele mai multe ori sunt non-negociabile.
2. Exprimarea valorilor în organizații
Așa cum spuneam, atunci când valorile din partea de sus a ierarhiei valorilor nu pot fi exprimate sau nu sunt susținute de un anumit mediu sau context suntem puternic frustrați și nefericiți. De cele mai multe ori, oamenii aleg să părăsească organizațiile sau comunitățile în care exprimarea valorilor lor fundamentale nu este posibilă.
În cadrul organizațiilor, rolul liderilor este acela de a fi modele prin felul în care reflectă în propriile comportamente valorile companiei, în mod natural și firesc. De asemenea, prin comunicarea valorilor și a comportamentelor asociate acestora, ei trebuie să activeze acele valori în cadrul echipei.
Să luăm de exemplu valoarea numită „colaborare”. Atunci când liderii unei echipe demonstrează sistematic această valoare în comportamentele lor, când o numesc și o apreciază în față oamenilor, când o recompensează implicit și explicit, valoarea această „se activează” în interiorul membrilor echipei.
Rezultatul este alinierea acestora pe direcția comportamentelor care susțin colaborarea, iar integrarea noilor colegi se va face într-o echipa aliniată cu transferul calitativ al comportamentelor asociate colaborării.
3. Da, ne schimbăm ierarhia valorilor
Structura valorilor personale nu este una rigidă, ci una care se schimbă la anumite intervale de timp, în general între cinci și zece ani. Prin coaching și mentoring putem să ne lucrăm ierarhia valorilor fundamentale ca să ne aducă o calitate mai bună a deciziilor și implicit a vieții.
De exemplu, o persoană care are valoarea numită „sănătate” pe locul 15 o poate aduce în top zece pentru ca, în mod natural și firesc, să aibă comportamente care să susțină această valoare personală, acum mai importantă în propria ierarhie.
Comparativ cu convingerile, valorile sunt mult mai slab codate emoțional. De aceea, ceea ce nu putem discuta în planul convingerilor pentru că generează o conversație puternic încărcată emoțional și ridică la cote maxime rezistența psihologică, putem discuta în planul valorilor, dacă ne dăm răspuns la întrebarea: ”Ce este important?”
În concluzie
Cunoașterea propriei ierarhii a valorilor și corelarea acestora cu valorile organizației în care ne desfășurăm activitatea este un exercițiu de igienă mentală. Prin acest exercițiu primim o ocazie excelență de introspecție, de a ne descoperi în mod conștient, dar mai ales primim claritate.
Atunci când ne cunoaștem propria ierarhie a valorilor înțelegem care sunt contextele, situațiile, comportamentele și criteriile pentru decizie care ne mențin aliniați cu aspirațiile noastre. Prin această conștientizare avem ocazia să facem primul pas și spre leadershipul bazat pe valori, care va fi subiectul articolului următor.
